This is why I drink
Cald, prea cald. Zăduf. Deficienţă de iod în jurul meu. Afişe pentru concert Voltaj. Cea mai proastă trupă românească cu melodii de grădiniţă. Şi ce este cel mai trist e că au sălile pline la concerte. Indignare. Dezamăgire. Înjurături. Decizii. Decizii. Decizii.
Let’s drink to that şi ca să ne mai răcorim interiorul şi mintea. Dar ce să bem, ce să bem?
Vara asta eu îmi fac vreo 5 feluri de răcoritoare, pentru care, din mărinimia sufletului meu mic, vă dau mai jos reţetele.
- Căpşuni tonice
– într-un pahar înalt zdrobiţi vreo 10 căpşuni
până îşi lasă zeamă şi se fac bune de tras prin pai
– puneţi rezultatul într-un pahar mai mic
– adăugaţi apă tonică
– tăiaţi 2 felii de lime si puneţi-le şi p-astea, împreună
cu 2 frunze de mentă şi gheaţă, pentru că arată draguţ aşa
– add vodka
- Lămâi verzi pe pereţi
– tăiaţi o lămâie verde în două şi stoarceţi viaţa din ea până la ultima picătură
– stoarcerea se face într-un recipient, altfel nu iese băutura
– adăugaţi apă tonică sau Sprite/7 up
– gheaţă, mentă si alte decoraţii după plăcere
– add vodka
- Virgin cucumber water
– un castravete… mare… feliat
– apă plată sau minerală
– gheaţă si mentă
– do not add vodka
- Milkshake agitat de mână
– praf de milkshake din ăla bun cu 1% căpşuni pulbere (!)
– lapte rece
– elegant din poignet amestecaţi praful cu laptele într-un
shaker manual (un pahar cu capac, o sticlă cu dop) sau cu o lingură prin mişcări circulare
– add vodka
- Vişine cât…
– urcaţi-vă într-un vişin şi culegeţi, da, vişine
– dacă nu aveţi vişin, mergeti la piată, acolo au. Vişine, nu vişin.
– scoateţi sâmburii din vişine, din toate vişinele, altfel o să vă scoateţi şi măselele
– îndepărtaţi viermii, mai ales dacă sunt vii sau jumătăţi
– puneţi vişinile şi zeama lasată de acestea într-un pahar
– adăugaţi zahar, cât vă place
– se poate adăuga puţină apă dacă nu este destulă zeamă
– lasaţi la frigider pâna se face destul de rece
– add vodka
Recomandare muzicală: mai schimbaţi muzica!
Există o teorie conform căreia este un număr limitat de combinaţii de note muzicale din care pot rezulta melodii. Mai lăsa-ţi-l în pace pe Moga, nu e vina lui că Universul este limitat şi că nu se mai pot produce melodii originale. Ha ha ha, ce comică sunt ! Nu despre asta e vorba aici, calm down!
Oare s-a ajuns deja la capătul creaţiei muzicale? Dacă ascultăm soundtrackul din trailere, reclame, ştiri, pe bune că aş zice că da. Sunt 3 melodii de care se abuzează fără ruşine profesională, de câţiva ani chiar.
Dacă este o ştire cu o catastrofă naturală (prima dată am surpins-o la inundaţiile de prin 2004) sau ceva care trebuie să te zdruncine emoţional, pe fundal auzi O fortuna în varianta Therion, mai precis partea mai lentă, depinde de ştire. Oare e în televiziuni e unu’ care se crede băiat deştept şi a venit cu ideea că dă asta bine pe fundalul ştirilor şi că oricum ignoranţii de telespectatori habar nu au ce e?
Altă melodie pe care am prins-o în câteva promouri şi ştiri, dorite a fi emoţionante este din soundtrackul Requiem for a dream, respectiv finalul în care simţi vioara. Se dă Mansell cu capul de pereţi dacă mai vede o babă bătută de soarta cum işi şterge lacrimile în slow motion la TV pe compoziţia lui.
Ce m-a scos din sărite de a trebuit să scriu asta, este modul în care în ultimele două luni este facută poştă o superbă compoziţie : In the Hall of the Mountain King (pe care am recomandat-o într-o varianta excelenta acum ceva timp). Este pe coloana sonoră a unei comedii româneşti (de la minutul 1:05), a unei reclame la Orange şi a unei reclame la Cappy (reclama pentru Cappy nu o găsesc pe net, poate nu era la Cappy sau poate m-am tâmpit şi aud melodia peste tot). Singura unde poate ar avea ceva legatură cu ideea este reclama la Orange, pentru că ritmul şi nebunia se potrivesc. În rest, wtf ? Chiar a murit inspiraţia si nu mai avem de unde alege altceva?
Deşi mesajul este foarte bun, nu pot să nu observ şi clişeul din clipul cu Maia Morgenstern împotriva RMGC. Melodia este de pe coloana sonoră a filmului Troia… Nu mai bine foloseau o melodie cu aceeaşi putere sonora, dar mai puţin cunoscută ca de exemplu Dead Can Dance – Song of Sophia?
Şi că tot sunt aici, nici clipul nu e extraordinar. Bună ziua de la început putea să nu existe, iar smulsul cerceilor e forţat şi trădează o disperare care nu este necesară.
UPDATE : nu m-am tâmpit, era la Prigat reclama.
Anca Ivănică 